La invitatia postului de televiziune Antena 2, in calitate de initiator, am avut ocazia sa participam recent la o dezbatere moderata de directorul general al agentiei Logicons, Daniel Constantin, plasata sub genericul "Dezvoltarea economica si sociala a Romaniei in context european" (ed. I a proiectului Totul despre Fondurile Europene).

Evenimentul s-a bucurat de prezenta catorva dintre cei mai influenti responsabili in domeniul gestionarii programelor operationale din Romania, directorii generali ai ACIS, Razvan Cotovelea, Autoritatii de Mangement a Programului Operational Regional, Gabriel Friptu si al Autoritatii de Management a Programului Operational "Cresterea Competitivitatii Economice", Catalina Melita.

Proiectul are darul de a-i pune in contact direct mai ales pe liderii patronatelor si ai mediului de consultanta si ONG din Romania cu modul de abordare, noutatile si problemele inca in discutie vis-a-vis de accesarea si implementarea noilor proiecte social-economice post-aderare. In cele ce urmeaza, nu ne propunem decat o sumarizare a celor mai semnificative puncte aduse in dezbatere si care comporta inca unele pozitionari diferite sau inevitabile controverse, indeosebi intre cei care sunt managerii programelor destinate Romaniei si beneficiarii potentiali.

Din pacate, desi extrem de vie si de utila, dezbaterea nu a beneficiat de un minutaj riguros si pragmatic al interventiilor – mai ales la nivelul proportiei timpilor divizati intre prezentarile oficialilor si intrebarile/interventiile din sala. Incepe sa se evidentieze mai clar acum ca un accent mult mai important ar fi meritat sa fie pus pe o mai indelungata si mai aprofundata consultare a partenerilor sociali, consultare anterioara cu un confortabil timp inainte de declansarea procesului – ceea ce ar fi redus probabil din frustrarile si posibilele reprosuri ulterioare ale beneficiarilor.

"Ca la fotbal, important e ca echipa in ansamblu sa castige"

Indiferent de unghiul de vedere sau interesele pe care s-au plasat vorbitorii, a fost vadit faptul ca majoritatea se arata neincrezatori in capacitatea diferitelor si numeroaselor departamente si institutii implicate de inter-relationare si inter-comunicare, nu atat la nivelul conectarii respectarii procedurilor standard de monitorizare si de evaluare a proiectelor si implementarii acestora, cat la acela al imbunatatirii din mers a calitatii proiectelor si sinergiei dintre acestea. Unii dintre reprezentantii patronatelor prezente au avut doleante explicite cu privire la confuzia posibila intre prea multe strategii paralele de dezvoltare existente (a judetelor, a regiunilor, de dezvoltare durabila a tarii etc.) si, in consecinta, la posibila derutare a primarilor sau managerilor care ar trebui sa opteze pentru anumite axe, tipuri de proiecte si obiective realiste si de succes.

De asemenea, asumarea non-partizanala si macar pe termen mediu a strategiei de dezvoltare aleasa a fost unul dintre punctele fata de care s-au exprimat critice directe. Nu este sigur insa ca o consultare foarte extinsa si laborioasa a sindicatelor si patronatelor ar fi fost de natura sa puna pe baze mai solide orientarea finantarii europene a programelor romanesti, cata vreme persista carentele de responsabilizare politica si de mangament administrativ adecvat in multe locuri.

Altfel spus, indemnul inaltului reprezentant ACIS este cat se poate de binevenit si denota ca preocuparea pentru excelenta in rezultatele obtinute exista, in acest moment, mai ales la nivelul coordonarii acestor programe la nivel national. Totusi, pentru ca, in practica, Romania sa evite situatia actuala a programului SAPARD, care s-a finalizat mai degraba heirupist, iar acum, pentru 100 de proiecte, aprobate pe genunchi, este necesar sa restituim banii si sa prezentam justificarile esecurilor respective, monitorizarea si evaluarea periodica a proiectelor va trebui sa fie realizata mult mai drastic si mai frecvent, cel putin prin sondaj.

Pe de alta parte, nu am sesizat o preocupare foarte clara si coerenta a autoritatilor centrale care se ocupa de coordonare – dincolo de declaratiile principiale de bune intentii – pentru un management al riscului si prevenirea/detectarea actelor de coruptie in cursul accesarii sau implementarii. O asemenea preocupare ar trebui sa mearga de la nivelul stabilirii unei strategii coerente pana la acela al rezervarii unui buget care sa fie cheltuit transparent in proiecte transpuse in practica de catre organizatii sau platforme ale societatii civile, precum EU-RO Clearing Funds, recunsocuta deja de Comisia Europeana, sub egida careia am organizat in decembrie 2007 editia I a Forumului national civic si de afaceri pentru stimularea absorbtiei Fondurilor Structurale de la World Trade Center Bucharest (pentru mai multe detalii a se vedea www.portal.structuralfunds.ro/).

"Rolul consultantului este extrem de important"

Evident, la nivelul beneficiarilor de finantare, accentul cade pe cu totul alte probleme: de ordin birocratic, logistic, al asigurarii co-finantarii, al informarii ritmice si complete asupra schimbarilor care apar pe latura legislativa sau procedurala, al continuitatii echipei de implementare, alegerii consultantilor, redactarea unor caiete de sarcini judicioase pentru procedurile de achizitii s.a.m.d.

In aceste privinte, cam toti factorii implicati in gestionarea procesului au fost de acord ca rolul consultantilor va fi extrem de important, mai ales in acordarea de asistenta tehnica pe durata implementarii si in evitarea unor posibile intarzieri, blocaje sau penalizari. In timp ce reprezentantul ACIS a pus accentul pe aceasta componenta, mai ales din unghiul de vedere al primariilor, directorul general al Programului Regional a preferat sa reliefeze necesitatea colaborarii stranse dintre beneficiarii locali de finantare si consultanti petnru stabilirea unui limbaj comun si, indeosebi, pentru functionalizarea legaturii respective si inmagazinarea eficace a expertizei acumulate in timp de echipa mixta care s-a format.

Ar merita sa adaugam ca - la nivelul mediului de consultanta prezent - opiniile exprimate nu au fost la fel de auto-increzatoare si entuziaste. Unii dintre cei prezenti s-au plans de insusi gradul lor relativ neclar de informare asupra unor chestiuni tehnice punctuale, iar altii au solicitat, dimpotriva, externalizarea dinspre ministere catre firmele de consultanta sau ONG a campaniilor de informare si promovare a programelor operationale si celorlalte instrumente de consultanta sau de co-finantare complementare de tip national si european pentru marirea vizibilitatii si eficacitatii absorbtiei fondurilor.

La nivelul liderilor patronali prezenti, cea mai de bun simt pozitie a avut-o reprezentantul UGIR 1903 care a pedalat in special pe necesitatea predictibilitatii regulilor accesarii/implementarii si a utilizarii lor de catre mediul de afaceri, intelegand ca rolul asigurarii co-finantarii revine in mod necesar companiilor care doresc sa acceseze axele din programele dorite.

Calcaiul vulnerabil - garantarea neamestecului politic

Toate bune si frumoase pana aici, insa am remarcat ca ingrijorarea multora dintre participanti se refera la blocarea exercitarii unor influente politice prea apasate asupra pre-selectarii si prioritizarii acesteia de catre comitetele de monitorizare si evaluare la nivel regional, precum in cazul POR. In acest sens, Grupul de Economie Aplicata coordonat de euro-deputatul Daniel Daianu a avut mai multe interventii explicite, ramase din pacate fara ecou palpabil, altul decat audienta oferita de mass-media.

Oricum, componenta acelor comitete este deocamdata batuta in cuie si – doar in urma unor posibile derapaje – s-ar putea modifica alcatuirea lor. Pe de alta parte, este foarte dificil de delimitat reglementativ implicarea factorului politic intrucat nu poate fi interzisa cuiva apartenenta la un partid sau altul, ci ar fi suficient sa fie evaluate ulterior ponderea selectarii de proiecte publice atribuite pe administratii publice de cutare sau cutare orientare partinica. Suntem incredintati ca presa fie autohtona fie europeana nu va ezita sa aduca la lumina, in mod inevitabil, eventuale situatii nedorite.

Pare foarte probabil ca multe din punctele de vedere afirmate acum ritos vor fi trebuind sa isi manifeste in practica valentele practice inainte ca sa putem trage primele concluzii. Dealtfel, o prima evaluare asupra impactului va fi realizata abia la inceputul anului 2009, iar atunci autoritatile de management putea sa rasplateasca sau sa sanctioneze performantele prea slabe ale unor organisme intermediare. Dar pana atunci sa ne facem fiecare temele pe cont propriu si sa ne solidarizam eficient ori de cate ori este cazul.

Sever Avram, Platforma EU-RO Clearing Funds,
partener www.SMARTfinancial.ro

SMART financial - www.SMARTfinancial.ro ©