MON863 este codul unui soi de porumb modificat genetic astfel incat sa reziste la boala viermelui sfredelitor al porumbului - un daunator foarte periculos provenit din Africa. Acest soi a devenit între timp foarte raspandit în lume, primind aprobarea pentru a fi cultivat la scara industriala, în SUA, Australia, China, Japonia, Coreea, Mexic, Filipine si Taiwan, dar si în UE. Si cum Romania este deja în Europa, iata o decizie majora de luat în agricultura romaneasca: cultivam porumb modificat genetic sau seminte conventionale?
Ingineria genetica este o noua tehnologie care implica manipularea genelor. Cu ajutorul ei, cercetatorii pot transfera gene de la o specie la alta fara ca acestea sa fie inrudite. Acest lucru este posibil datorita "limbajului universal al genelor" - codul genetic. Teoretic, in plan genetic, orice combinatie este posibila, oricât de monstruoasa ar parea.
Partea luminoasa a ingineriei genetice era visul potrivit caruia se puteau obtine soiuri de plante agricole care sa fie în acelasi timp, foarte productive, foarte rezistente la boli si daunatori si foarte putin pretentioase cu conditiile de clima. Consecintele economice ale utilizarii în agricultura a unor astfel de produse ar fi fost solutia mult asteptata pentru a rezolva o problema sociala globala: foametea din Lumea a Treia. Acesta a fost si principalul mesaj de promovare al ingineriei genetice de la inceputurile ei, atunci când s-au ridicat si delicate dileme stiintifice si etice, si pana astazi, când incertitudinile etice au fost abandonate.
Dupa 25 de ani, interesele economice au învins. In zilele noastre ingineria genetica a devenit o tehnologie comuna aplicata la scara larga, mai ales în agricultura. Si, ca întotdeauna când este vorba despre înalta tehnologie, s-a ajuns în situatia ca domeniul biotehnologiilor în agricultura sa fie controlat de doar cinci mari companii. Soiurile produse de acestea îndeplineau conditiile de care am vorbit deja: peste 70 la suta din plantele modificate genetic erau rezistente la ierbicide si peste 20 la suta din plantele Bt erau rezistente la insecte.
In spatiul agriculturii europene sunt prezente în primul rând companiile americane de biotehnologie Monsanto, Pioneer si Syngenta. Aceleasi nume le regasim si pe lista doritorilor sa optimizeze agricultura romaneasca prin plante modificate genetic. Notificarile depuse pâna acum solicita aprobare pentru a testa culturi de pruni, porumb si soia modificate genetic. Demersul acesta este secondat de o alta încercare de a promova folosirea seminte OMG, ca solutie-minune pentru a rezolva toate dificultatile micilor si marilor agricultori.
"Vedetele" sunt soiurile de porumb MON863 si MON810, produse de compania americana Monsanto. Pâna recent nu au existat mari impedimente în a convinge potentialii clienti din Uniunea Europeana. Debutul l-au facut prezentarile expertilor în domeniu. Unii dintre ei au ajuns nu demult si la Bucuresti cu un discurs mai mult decat convingator:
"In Uniunea Europeana exista sase state care produc organisme modificate genetic, iar România ar trebui sa se alature acestei liste. Fermierii români ar trebui sa vada ce se întâmpla în restul lumii, dincolo de îngrijorarile care exista în Europa cu privire la biotehnologie. Europa este îngrijorata de siguranta acestor alimente, dar ele sunt la fel de sigure ca si cele conventionale".
Din pacate, la doua saptamâni de la aceasta declaratie, un studiu realizat de dr. Dominique Cellier de la Universitatea din Rouen si prof. Gilles-Eric Séralini de la Universitatea din Caen vine sa confirme îngrijorarile legate de organismele modificate genetic folosite în alimentatie. Cercetarile au fost initiate la solicitarea guvernului francez, care a dorit o opinie independenta referitoare la consecintele cultivarii si consumului porumbului MON863.
Rezultatele prealabile ale cercetarii au aparut în jurnalul intitulat "Archives of Environmental Contamination and Toxicology" (Arhivele de Contaminare si Toxicologie ale Mediului) a analizat rezultatele testelor de siguranta depuse de Monsanto la Comisia Europeana.
Studiul dat publicitatii este doar provizoriu. Dar chiar si asa, concluziile sunt de luat în seama. Au fost reevaluate testele stiintifice ale Companiei Monsanto. Prin aceste analize au fost identificate evidente surse de eroare în statisticile prezentate de americani ca de exemplu: erori metodologice cum ar fi algerea neinspirata a tipului general de testare, nerelevant pentru masurarea efectelor dorite; tehnici statistice folosite necorespunzator (utilizarea pentru testare a unor grupuri de animale mult prea reduse numeric pentru a obtine rezultate relevante; erori conceputale de analiza statistica în rapoartele prezentate de Monsanto.
Dar cea mai grava constatare a fost identificarea unor semne de toxicitate în ficatul si rinichii cobailor hraniti cu porumbul MG produs de Monsanto. Concluzia s-a impus de la sine: este esential ca toate analizele statistice ale Monsanto sa fie repetate. De asemenea, înainte de a mai aproba cultivarea MON 863, efectele toxinei Bt pe care acest tip porumb o produce pentru a se apara de daunatori trebuiesc studiate nu numai pe cobai, dar si pe celule umane.
Articol bazat pe un material furnizat de revista ABC Agricol.
SMART financial - www.SMARTfinancial.ro ©
.
