transport caini, transport catei, transport caini international, transport catei international, transport pisici, transport pisici international, transport animale, transport animale de companie, transport caini anglia, transport caini germania, transport caini olanda, transport caini franta, transport caini belgia, transport caini pret, transport pisici germania, transport pisici anglia, transport animale anglia, transport animale germania, transport caini romania
Curs Valutar 28-03-2024 4.5892 lei 4.971 lei

 



A fost lansat Catalogul Persoanelor Fizice Autorizate click aici pentru detalii

ora exacta

Inele de logodna

Imobiliare, real estate

cosuri cadou Gourmetgift

Laronef

Contabilitate Constanta

service frigidere reparatii

Expert Contabil Constanta

Servicii curatenie Cluj

Deblocari usi metalice

Asfaltari Bucuresti

lac de pescuit cluj

Info, blog

reparatie frigidere Bucuresti

Curs Valutar E-ziare.ro


 
Contact & Despre noi
Politica de confidentialitate
SMART financial - © Smart Press
Stocheaza documente in cloud


« click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie
Tipareste acest articol Recomanda acest articol
Adaugat in data de 09-04-2015

Situatia economica din Franta nu e atat de... proasta, incat sa provoace reforma - analiza de Christopher Dembik, Saxo Bank

Situatia economica din Franta nu e atat de... proasta, incat sa provoace reforma - analiza de Christopher Dembik, Saxo Bank

In 2013, am avut sansa să-l întâlnesc pe ministrul polonez de finante, Grzegorz Kołodko, care este considerat arhitectul miracolului economic din Polonia, prin impunerea unei agende liberale la mijlocul anilor ’90. Am discutat, la vremea respectivă, despre cresterea economică slabă din Franta si-mi amintesc vigoarea cu care a criticat taxa de impozitare de 75% asupra veniturilor francezilor bogati: “Nici comunistii nu si-ar fi permis asta!”

Din 2012 încoace, lumea a dezbătut mult faptul că Franta e percepută ca fiind “anti-business” si “anti-bunăstare”. Cresterea taxelor si sprijinirea protectionismului arătate de fostul ministru al economiei Arnaud Montebourg nu au ajutat prea mult economia Frantei. Dimpotrivă, au avut un impact negativ si au contribuit la scăderea investitiilor străine directe în 2012 si 2013.

Acum un deceniu, Franta era printre economiile europene fruntase. PIB-ul Frantei era egal cu al Germaniei. Acum, e cu 8% mai mic. În timp ce Germania a implementat un program de reforme foarte pragmatice, asa numita Agenda 2010, Franta s-a culcat pe-o ureche. Franta a fost mereu leagănul unor companii extrem de inovatoare care au devenit rapid lidere în domeniu, chiar la nivel global. Dorinta de inovatie a creat lucruri magnifice în Franta, cum ar fi automobilul electric sau trenurile de mare viteză.

tara se află printre cele mai bine educate sisteme din lume si este recunoscută pentru cultura antreprenorială.

Stagnare persistentă 

În pofida punctelor forte, Franta pare incapabilă să-si revină din criză. Nu a fost obisnuită, în ultimii ani, cu o economie a cărei crestere să fie aproape zero. Situatia pare mai degrabă desprinsă din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, toate datele economice arată că Franta e captiva stagnării. În scenariul cel mai bun, cresterea economică a Frantei ar putea trece putin peste 1,5% în 2016. Acest nivel de crestere abia tine sub control somajul. În orice caz, Franta ar trebui să se obisnuiască cu somajul ridicat, având în vedere că a crescut natural de la 7% la 9% în ultimii ani.

Fată de vecinii săi, Franta pare să nu stie cum să profite de conditiile economice exceptionale (dobânzi scăzute până la niveluri istorice, un euro slab si reducerea pretului la titei cu 50%). Cele două perioade de dezvoltare economică solidă (1986–1990 si 1997–2001) au fost însotite de aceleasi două elemente - preturi soc la titei si politici monetare îmbietoare, dar un al treilea mix  este vital cresterii economice: revolutia tehnologică si inovatia financiară. Liberalizarea fiscală a fost motorul principal al perioadei 1986–1990, în care a fost înregistrată o rată de crestere a PIB de 3,4%, în vreme ce ecosistemul dezvoltat în jurul internetului a făcut economia să exulte la sfârsitul anilor ’90.

Inovatiile sunt numeroase, încă, în domeniul tehnologiei de înaltă precizie, dezvoltarea dronelor sau energiei regenerabile, dar nu s-a întâmplat nimic notabil în zona noilor sectoare industriale dominante. Ciclul tehnologic actual este în fasă, neavând cum să aibă un impact pozitiv semnificativ asupra economiei.

Foamea de investitii private

Nivelul foarte scăzut al investitiilor private este, probabil, cea mai mare provocare a economiei franceze. În pofida asa-numitului “pact de responsabilitate” cu companiile, investitiile private vor rămâne, pentru următorii doi sau trei ani, la nivelul pre-criză. Inovatia necesită mai multe investitii private. Companiile nu pot rămâne la un nivel decent de cheltuieli operationale si investitii, dacă previziunile legate de profit nu se si adeveresc, la un moment dat.

Începând cu anii ’80, profitabilitatea companiilor franceze a scăzut considerabil, în special din cauza sistemului fiscal francez, complex si înfometat. În Franta, companiile trebuie să plătească, direct si indirect, 153 de taxe, în vreme ce sistemul german impune doar 55. Acest lucru a inhibat, în mod sigur, investitiile. Doar reducerile de taxe pentru companiile mici si mijlocii ar putea inversa acest trend negativ si ar putea avea un impact pozitiv asupra încrederii generale din mediul de afaceri. Ar avea sens, de exemplu, să fie avantajate în competitia cu companiile mai mari prin reducerea impozitului pe profit sub 33,3%. Ar fi just si onest, gândindu-ne că firmele mari au mai multi bani si abilităti crescute de a găsi chichite legislatiei pentru a plăti mai putine taxe.
   
Însă Frantei îi lipseste dorinta politică de a face reformă. François Hollande nu a fost ales de cei printre care e popular pentru a aplica măsuri de austeritate, ci pentru a impulsiona cresterea si a mentine slujbele din sectorul public. Sub presiunea UE, el a făcut anumite demersuri pentru a schimba agenda reformei, dar opozitia din sânul Partidului Socialist a fost atât de acerbă, încât guvernul a fost nevoit să apeleze la un procedeu constitutional extrem de rar folosit si să impună legea prin decret. Perspectivele pe termen scurt nu arată prea bine pentru reformă. Cu doi ani înainte de alegerile prezidentiale, e foarte probabil ca François Hollande să adopte pozitia “asteptăm si vedem”. 

De fapt, problema e că situatia nu e atât de rea, încât să provoace o reformă ambitioasă. În pofida unei cresteri economice de doar 1%, Franta rămâne unul dintre cele mai dezvoltate state din lume. Nu îi încurajează pe politicieni să ia măsuri disperate. În fata unei posibile înfrângeri zdrobitoare administrată de Frontul National, parlamentarii Partidului Socialist se vor distanta de guvern si de agenda lui de reforme moderate, pentru a-si păstra fotoliile. Nu trebuie să ne asteptăm la mari schimbări în procesul de reformă în următorii doi ani. Economia Frantei va creste, fără îndoială, dar va rămâne în urma restului statelor dezvoltate din Europa.

Motive să fim optimisti

Cu toate acestea, Franta nu e o cauză pierdută. Sunt multe motive să fim optimisti pe termen lung. Franta îsi deschide portile către noi culturi, experiente si modele. Acum 10 ani, de pildă, era o erezie să angajezi manageri străini în fruntea companiilor franceze. Acum nu mai este ceva neobisnuit. Franta se concentrează acum pe modelul german, dar sunt multe lucruri pe care le poate învăta din Europa de Est, America de Nord si chiar Asia. Francezii sunt, în mod traditional, temători în fata riscurilor – e în cultura franceză – dar lucrurile par să înceapă să se schimbe. Au realizat că “statul bunăstării” nu mai este un proiect fezabil din cauza presiunii pe care o pun demografia pietei muncii, sistemul de pensii si nivelul datoriei publice. Discursul s-a schimbat: statul încurajează antreprenorii si investitorii străini să-si asume riscuri si le creează avantaje. “Cu cât vă asumati mai multe riscuri, cu atât ne vom asuma si noi mai multe”, a spus ministrul economiei Emmanuel Macron. Va trece ceva timp până se vor îmbunătăti lucrurile. Nu mă îndoiesc de faptul că vremurile bune or să vină, nu le-am trăit deja.

material de Christopher Dembik


Despre Christopher Dembik

Christopher este economist la Saxo Bank în Paris, Franta. Conduce departamentul de macroeconomie si cercetare a pietelor financiare pentru reprezentanta Băncii din Paris.  Are un masterat în stiinte Politice la Sciences Po Paris si un MBA la Institute of Economics of the Polish Academy of Sciences.

.


 » Adauga comentariul tau Comentarii 
 
 
» adauga
Shahid
Hai daca tot suntem pe 14 iulie, un meemnto istorie amuzant sau nu!Nu multi stiu ca de fapt si de drept :14 iulie ziua nationala a Frantei nu comemoreaza caderea Bastiliei din 1789. Ci este comemorarea sarbatorii Federatiei din 1790 care a aniversat atunci UN AN de la caderea Bastiliei De ce 14 iulie 1790? Legea prin care aceasta data devine Ziua Nationala a Frantei e adoptata in 1880, dupa lungi dezbateri: principalul argument impotriva lui 14 iulie 1789 a fost sangele ! Un eveniment scaldat in sange prea mult sange. Ironic pentru ca La Marseillaise, imnul francez care e cantat pe 14 iulie pe toate vocile, nu a uitat sangele impur care sa murdareasca strazile . Qu\'un sang impur/Abreuve nos sillons! A castigat asadar sarbatoarea Federatiei din 1790, care a comemorat caderea Bastiliei.
« click pentru a vizualiza toate articolele de la aceasta categorie
Tipareste acest articol Recomanda acest articol

Recomanda aceasta pagina 
Daca considerati acest articol interesant il puteti recomanda unui prieten folosind formularul alaturat.
 


Newsletter SMARTfinancial


» reset
TVA
+TVA
» arhiva curs valutar