 Alinierea la reglementarile si standardele UE a redus concurenta pe piata zaharului
Alte stiri la aceasta categorie
- Mega Image - primul lant de supermarketuri din Romania care foloseste energie verde
- Servicii PayPoint in toate magazinele Profi
- Pizza Hut Delivery mareste dimensiunile de pizza si lanseaza bruschette pe blat de pizza
- Crema Bebe SPF 50 si Uleiul Bronzant Regenerant SPF 10 - noi produse in gama de protectie solara Gerovital Sun
- Mega Image - un nou magazin, in Bran, numarul 130 din retea
- Mega Image - un nou magazin Shop&Go, in Soseaua Pantelimon, nr 89 , sectorul 2, Bucuresti
- Mega Image a deschis un nou magazin Shop&Go, pe Calea Vacaresti nr 242, in Bucuresti
- Profi - cel de-al 118-lea magazin, la Urziceni, in spatiul fostului magazin miniMax
- Dipping Box, noul meniu KFC disponibil in restaurantele KFC din Romania
- Adrenaline, bautura energizanta lansata de PepsiCo in Romania
Obiectul frecventelor controverse, piata zaharului are un contur dominat de importurile de zahar brut, de o slaba concurenta la raft si concentrarea productiei de zahar in mana producatorilor care au avut resortul financiar necesar pentru a depasi impasul tranzitiei la economia moderna.
Pe fondul restrangerii productiei autohtone, ultimii ani au echivalat cu retragerea din competitie a unui numar insemnat de jucatori cu activitate nerentabila, astfel ca, in prezent, pe piata autohtona mai activeaza trei-patru concurenti importanti. Influenta cea mai puternica in aceasta industrie a manifestat-o cota de piata stabilita in cadrul negocierilor Capitolului VII, Agricultura, in anul 2004, pe baza realizarilor nationale in perioada 1998-2003 si repartizata in decembrie 2006 de catre Ministerul Agriculturii.
Diminuarea cotei de productie a zaharului la nivelul consumului intern european este rezultatul presiunilor exercitate asupra Europei de catre Organizatia Mondiala a Comertului si echivaleaza cu restructurarea sistemului prin renuntarea voluntara la productie a fermierilor sau a fabricilor. "Pentru ca piata sa devina competitiva, s-a infiintat fondul de restructurare din care se compenseaza cei care parasesc sectorul", afirma Emilian Dobrescu, Reprezentantul General al Agrana Romania si Presedintele Patronatului Zaharului din Romania.
Inregistrarea unor rezultate inferioare celor asteptate a determinat Uniunea Europeana sa taie un procent de 13,5 % din productia de zahar din sfecla europeana, in mod egal de la toate statele: "Asadar, pentru anul de piata 2007-2008, inceput la 1 oct 2007, Romania pierde 13,5% din cota de zahar din sfecla, adica cele 109.000 t de zahar din sfecla vor deveni cca 94.300 t. Interventiile Romaniei in fata Comisiei Europene, in conditiile in care Romania nu are supraproductie, ci din contra, participa cu un deficit de cota la economia generala, nu au fost luate in consideratie de catre Comisie", subliniaza Gheorghe Bejan, Director Executiv al Patronatului Zaharului. In completarea celor de mai sus, este de precizat faptul ca: "Retragerea a 13,5% din cota anului 2007 / 2008 inseamna o reducere temporara a cotei de zahar din sfecla. In anul urmator de piata, cu conditia sa nu existe alte retrageri, cota va reveni la cea initiala (adica 109.164 tone, in cazul Romaniei)".
"Daca totusi se produc cantitati de zahar peste cota alocata (minus retragerea), acestea vor fi stocate pe cheltuiala producatorului timp de un an si vor fi considerate ca primele cantitati de zahar produse in cota anului 2008/2009. Aceste retrageri temporare sunt decise de Comisia Europeana in luna februarie pentru urmatorul an de piata. Speram ca in 2008 piata europeana sa fie insa mai echilibrata si sa nu se decida o noua retragere", Emilian Dobrescu - Agrana Romania.
Consumul anual de zahar in Romania este apreciat la o valoare cuprinsa intre 550 si 600 de mii de tone, neschimbat, dupa cum afirma specialistii in domeniu, din 1990. In conditiile tranzitiei economico-sociale, "Micsorarea numarului de consumatori a fost compensata de cantitatea mai mare de zahar pe cap de locuitor. Aproximativ 75% din consumul de zahar este realizat de industria alimentara (sucuri, bauturi, dulciuri etc), iar 25% din consum se comercializeaza la raft si se consuma casnic", precizeaza Gheorghe Bejan, Director Executiv al Patronatului Zaharului din Romania. Acesta a mai adaugat: "Consumul de zahar tine de puterea de cumparare a cetateanului, de gradul de dezvoltare economica a tarii, de obiceiurile alimentare ale populatiei, de anul agricol (daca s-au facut sau nu s-au facut fructe etc)".
Pentru viitor, se apreciaza insa ca exista potential de dezvoltare atat volumic, cat si ca diversitate in consum: "Piata romaneasca e in curs de maturizare si va continua sa se maturizeze, atat din punct de vedere al sortimentatiei, cat si din punct de vedere al productiei", subliniaza Emilian Dobrescu, Reprezentantul General Agrana.
In prezent importurile completeaza productia interna pana la dimensiunea consumului, fara a influenta insa atat de puternic jocurile concurentiale. Romania importa zahar brut din Brazilia si zahar alb din Europa. In ceea ce priveste zaharul alb, care se importa din statele Uniunii Europene, Directorul Executiv al Patronatului de Zahar din Romania remarca o caracteristica importanta a pietei: "Consider ca marii importatori sunt tot fabricile de zahar, care importa de la familia lor din Europa; fabricile de desfacere care au relatiile cele mai puternice cu distribuitorii, au capacitati de depozitare, sunt cele mai calificate pentru a face acest lucru".
Pentru Romania, in contextul actual, importurile nu sunt o amenintare daca se are in vedere pozitionarea pretului la zahar sub limitele preturilor europene. "Piata va fi afectata intr-o oarecare masura de importuri, dar presiunea acestora nu este o noutate si aderarea la Uniunea Europeana ne-a creat un zid mai solid fata de intrarile neregulate prin Ucraina. Uniunea Europeana are niste contingente deschise catre tarile din Balcanii de Vest si in mod cert vom mai asista la intrari de importuri mai ieftine si din acea zona avand in vedere ca aceasta nu este tributara sistemului de cote si planului de structurare", explica Emilian Dobrescu - Agrana Romania.
Principala distinctie, raportata la provenienta zaharului si sesizabila doar la nivelul fabricilor producatoare, se face intre zaharul alb din sfecla de zahar si cel rafinat din zahar brut. Zaharul alb din sfecla de zahar care se cultiva in Romania are alocata o cota europeana de cca 109.000 t si se produce la fabricile din Oradea, Ludus, Bod si Roman. Zaharul alb rafinat din zahar brut se obtine prin rafinarea zaharului brut din trestie de zahar, materia prima (zaharul brut) fiind importata cu preponderenta din Brazilia. Cota de rafinare a Romaniei este de cca 330.000 t zahar. Zaharul rafinat din zahar brut se produce in fabricile din Oradea, Bod (din 2007 -2008), Roman, Buzau, Urziceni, Liesti / Galati, Calarasi si Corabia. Diferenta dintre consumul de zahar si cota de productie, de cca 110.000–150.000 t, este constituita din zahar alb importat din tarile UE.
Zaharul aflat in consum, potrivit clasificarii furnizate de Patronatul Zaharului din Romania, se afla sub urmatoarele forme:
- Zahar alb, adica zahar cristal produs din sfecla de zahar cultivata autohton sau din rafinarea zaharului brut importat. Zaharul alb poate fi ambalat la pliculete, la punga de 1 sau 1 kg (in pungi de hartie sau din plastic), la pungi de 3 kg, de 5 kg sau saci de 20 si de 50 kg.
- De asemenea, se mai comercializeaza zahar alb imbunatatit cu arome, gen zahar vanilat sau cu gelifiant, pentru dulceturi/gemuri.
- Pe piata se gaseste si zahar brun, sub doua variante: zahar alb colorat cu melasa si zahar brun obtinut
din trestie. Exista si specialitati de tip Kandel, zahar cristal masiv.
- Pentru gemurile din alimentatia animalelor, pentru fabricarea otetului sau pentru indutria chimica / farmaceutica se foloseste si zahar alb cu cristalul marunt, rezultat in urma proceselor de fabricatie a zaharului, care nu se comercializeaza "la raft";
- In urma rafinarii zaharului brut si a sfeclei rezulta si melasa, un suc dulce, produs care se poate folosi pentru hrana animalelor sau pentru industria farmaceutica (pt culturi de antibiotice);
- In urma producerii zaharului din sfecla, rezulta, prin taierea radacinilor de sfecla de zahar si „stoarcerea“ lor, un produs vegetal umed, borhot, care se foloseste pentru hrana animalelor sau uscat, compactat sub forma de pelete, care poate fi folosit tot pentru hrana animalelor sau drept combustibil;
Schimbarile care au afectat industria zaharului se refera in special la fluctuatiile de pret, fluctuatii ce influenteaza in mod direct si volumele de vanzari. Potrivit retailerilor, cresterea preturilor in ultimele doua luni a condus la o usoara scadere a vanzarilor de zahar, pentru urmatoarea perioada fiind asteptata insa o echilibrare a pietei: "Pretul zaharului a crescut in ultimele doua luni, insa nu ne asteptam la mari fluctuatii pana la sfarsitul acestui an", spune Andreea Mihai, Director de Marketing al Carrefour Romania. Indiferent de fluctuatiile de pret, zaharul ramane insa printre produsele cu cele mai mici variatii in consum, motiv pentru care diferentele de pret nu modifica foarte mult volumul vanzarilor.
Pe de alta parte, producatorii, afirma ca preturile pentru zahar pe piata romaneasca tind spre stabilitate: "Din punct de vedere al pietei, consider ca exista o anumita stabilitate a preturilor, care cred ca se va mentine si pe viitor, cu toate ca preturile depind foarte mult de factorii externi. Aceasta se explica prin faptul ca aproape 80% din productia noastra este asigurata din import, astfel ca, spre exemplu, o crestere a barilului de petrol la 100 de dolari, ar conduce la setea de etanol", situatie care ar genera indirect dezechilibre si in industria zaharului, este de parere Emilian Dobrescu, Reprezentant General al Agrana Romania.
De-a lungul ultimilor ani, producatorii au incercat sa tina pasul cu exigentele consumatorului prin imbunatatirea imaginii si promovarea mai intensa a produsului. Ambalajele pot diferi atat ca dimensiune, cat si ca material, cele mai raspandite fiind pungile din hartie si plastic.
Rolul cel mai important pentru ambalare il are destinatia zaharului. Astfel, sacii de 20 sau de 50 de kilograme, sunt destinati intreprinderilor care folosesc ca materie prima zaharul, laboratoarelor de cofetarie si patiserie. Ambalajele usor de manipulat si transportat, de dimensiuni mici si medii (1 pana la 5 kilograme) sunt recomandate pentru uzul casnic. Zaharul alb, cristal, poate fi gasit si in ambalaje de dimensiuni mai mici, la plic sau la cutii de carton pentru zaharul cubic.
Odata cu deschiderea catre pietele dezvoltate, romanii au devenit selectivi, rolul pretului in optiunea de cumparare diminuandu-se treptat in favoarea altor elemente: "Factorul de decizie a fost mult timp pretul si continua sa fie, insa lumea a inceput sa vina cu noi idei, se poarta discutii privind sanatatea si siguranta alimentara. Cumparatorii sunt mai atenti la ambalaje, calitatea si brandul influentand intr-o mai mare proportie decizia de cumparare", explica Emilian Dobrescu.
Referitor la distributia zaharului, exista mai multe canale care includ distribuitorii locali, retailerii, distribuitorii industriali si, cu evidente perspective de dezvoltare, sectorul horeca. O particularitate in distributia zaharului pentru consum este ponderea insemnata a distribuitorilor locali, zaharul fiind unul dintre produsele de larg consum indispensabile comertului la orice nivel. Evolutia segmentului de horeca este considerata o oportunitate de crestere a vanzarilor si totodata, de diversificare a ofertei de zahar cu categorii ce nu se regasesc in prezent in consumul curent, cum ar fi spre exemplu jelly sugar, zaharul kandel, icy sugar s.a.
Pentru perioada sarbatorilor de iarna sunt estimate cresteri semnificative ale vanzarilor la zahar, tinand cont de faptul ca aceasta este perioada in care, de regula, se consuma cele mai mari cantitati. "Fata de o luna obisnuita, in perioada sarbatorilor, vanzarile cresc cu 140% pentru aceasta categorie. Ne asteptam ca si in acest an sa inregistram aproximativ aceeasi evolutie. Vom promova acest produs in catalog si in magazin", declara Andreea Mihai, Director de Marketing, Carrefour Romania.
Magazinele de tip discount nu au o politica de pret diferita pentru perioada de sfarsit de an, insa si acestea remarca cresterea volumului de vanzari inca din luna septembrie: "Noi am inregistrat o crestere a vanzarilor de zahar incepand cu luna septembrie, motivul fiind tendinta de stocare a populatiei pe acest produs, dar si vanzarile aferente pregatirilor de gemuri, dulceturi si compoturi. Formatul de magazin de tip discount nu prevede actiuni de promovare in magazin pentru a impulsiona vanzarile ci cauta sa aiba pe toata durata anului un pret competitiv", spune Ioana Marginean, Director de Marketing Plus Discount Romania.
Tendintele de crestere a consumului in senzonul rece sunt confirmate si de centrala de achizitii Provera, Eugen Zbarcea Director de achizitii al Provera, afirmand: "Fluctuatii in cazul zaharului sunt previzibile: toamna pretul si consumul cresc, iar primavara avem scaderi de preturi".
Roxana Popa, Deputy Editor,
Magazinul Progresiv, partener SMARTfinancial.ro
SMART financial - www.SMARTfinancial.ro © .
|
