"Comparând rezultatele programelor implementate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană, Banca Angliei si, respectiv, Banca Japoniei, putem spune că programul implementat de FED a returnat până în prezent cele mai bune rezultate, în timp ce în cazul politicii monetare promovate de Banca Centrală Europeană (BCE) efectele sunt departe de cele scontate", a arătat Cătălin Busa, director general al casei de brokeraj (SSIF) Equity Invest, singura companie românească ce a devenit formator de piată pe piata extrabursieră de Contracte pentru Diferentă (CFD-uri).

Criza financiară globală izbucnită în 2008 a adus în atentia băncilor centrale o serie de riscuri neîntâlnite până la momentul respectiv, determinând autoritătile monetare să abordeze în mod diferit solutiile pentru repornirea cresterii economice. Dacă anterior crizele financiare au fost depăsite cu ajutorul unor metode clasice, în acest caz dimensiunile impresionante ale bulei imobiliare, mecanismele complexe ale pietei financiare si criza creditelor subprime au făcut ca măsurile traditionale să nu ofere rezultatele scontate. Astfel, politica monetară mondială s-a îndreptat către implicarea directă a băncilor centrale în economie prin cumpărarea de active, procedeu denumit de participantii la piată drept quantitative easing (QE).

"Directiile urmărite de băncile centrale în ultimii 5 ani indică două diferente majore: FED si Banca Angliei (BOE) s-au îndreptat către injectii masive de lichidităti prin cumpărarea directă de active încă din 2008, în timp ce BCE si Banca Japoniei (BOJ) au acordat initial o mai mare atentie băncilor comerciale din sistemul financiar, după care au ajuns la recorduri de achizitii directe în piată. Implicarea directă fără precendent a băncilor centrale în evolutia economică a făcut ca investitorii să urmărească atent dinamica preturilor, eliberarea masivă de monedă putând avea efecte nedorite. Analiza atentă a principalilor indicatori macroeconomică ne poate arăta care dintre cele patru programe monetare (FED, Banca Angliei, Banca Japoniei sau BCE) a oferit rezultate vizibile", a precizat Cătălin Busa.

În comparatie cu celelalte state analizate, SUA se plasează, conform prognozelor FMI pentru 2013, în fruntea clasamentului, cu o rată estimată a cresterii PIB-ului de 1,9%. Pe piata americană a muncii s-au înregistrat, de asemenea, anumite rezultate încurajatoare. "Din aceste puncte de vedere putem spune că politica FED s-a dovedit de succes în comparatie cu programele similare analizate", a precizat Cătălin Busa. Situatia din SUA a intrat pe un trend pozitiv, fapt care determină oficialii FED să se gândească tot mai des în ultima perioadă la o strategie de iesire din programul de cumpărare directă de active. Recent, cu ocazia discursului în fata reprezentantilor Congresului, guvernatorul Fed a declarat că, în conditiile continuării ritmului de crestere economică si a îmbunătătirii conditiilor din piata muncii, FED ia în calcul diminuarea fondului QE. "Astfel, în trimestrul III sau IV al acestui an, am putea asista la prima măsură de contractie monetară din partea FED, cu efecte importante inclusiv asupra USD si deci a monedelor din lume", a arătat Cătălin Busa.

În cazul Marii Britanii, rezultatele politicii monetare sunt majoritar pozitive, economia reusind să înregistreze o crestere modestă, evitând astfel recesiunea; desi rata de inflatie se situează peste dinamica din celelalte tări, se pare că asistăm la o temperare a cresterii, aceasta situându-se recent la 2,4%. somajul în Marea Britanie este sub 8%.

Scopul principal al relaxării monetare din Japonia este de a depăsi perioada deflationistă; rata de inflatie estimată pentru acest an este în jur de 0,7%. FMI prognozează o crestere a economiei Japoniei cu 1,6% în 2013 si cu 1,4% anul viitor.

În ceea ce priveste Zona Euro, aici se înregistrează cea mai mare rată a somajului (12,2%), scădere economică, precum si o inflatie într-o scădere ce poate deveni periculoasă. "Lipsa rezultatelor scontate în cazul politicii monetare promovate de Banca Centrală Europeană este cauzată în mare parte de lipsa de omogenitate din punct de vedere structural a celor 17 economii membre ale zonei monetare unice, iar relaxarea monetară din ultimii ani a reusit să ofere în principal o solutie temporară la problemele de finantare cu care statele se confruntă", a arătat Cătălin Busa. Conform estimărilor din luna aprilie oferite de Eurostat, zona euro va reveni pe crestere economică în anul 2014; conditiile din piata muncii s-ar putea îmbunătăti începând cu 2015.
 
SSIF Equity Invest SA a fost înfiintată în anul 1998, fiind autorizată ca societate de servicii de investitii financiare prin Decizia nr. 3077/09.09.2003, emisă de către Comisia Natională a Valorilor Mobiliare. Prin Decizia CNVM nr. 23191/11.12.2008, SSIF Equity Invest SA a fost autorizată să desfăsoare servicii de investitii financiare specifice- preluarea si transmiterea ordinelor clientilor privind unul sau mai multe instrumente financiare, executarea ordinelor în numele clientilor si, respectiv, administrarea portofoliilor- precum si o serie de servicii conexe (schimb valutar în legătură cu activitătile de servicii de investitii prestate etc).

Instrumentele financiare negociabile cu care operează SSIF Equity Invest sunt valorile mobiliare (actiuni, titluri de stat, obligatiuni emise de organisme publice sau private, alte titluri de împrumut cu scadenta mai mare de un an, drepturi de preferinta la subscrierea de actiuni în cadrul unei majorări de capital, orice alte instrumente financiare calificate de C.N.V.M ca valori mobiliare), instrumentele financiare derivate (contractele futures, contracte options, alte active calificate de C.N.V.M ca instrumente financiare derivate) si titlurile de participare la organismele de plasament colectiv în valori mobiliare.

Fondurile detinute de client la SSIF Equity Invest SA sunt depozitate în numele S.S.I.F. în contul de clienti deschis special în acest scop. În calitate de intermediar, SSIf Equity Invest este membru fondator al Fondului de Compensare a Investitorilor.

Începând cu anul 2013, SSIF Equity Invest a devenit formator de piată pe piata extrabusiera de CFD-uri, fiind prima companie româneasca ce îsi asumă acest rol; suma minimă pentru deschiderea unui cont de tranzactionare cu CFD-uri este de 500 Euro.