Exista o buna sansa ca miercuri Rezerva Federala sa formalizeze intentia stimularii unei aplatizari suplimentare a dobanzilor bondurilor guvernamentale („QE2,5” via „curve flattening”). Reeditarea a ceea ce la inceputul anilor ’60 s-a numit „Operation Twist” va marca o ajustare calitativa a portofoliului bancii centrale americane care va favoriza bondurile guvernamentale cu scadente lungi in defavoarea celor cu scadente scurte.
Am vazut de asemenea o modificare de atitudine a Bancii Centrale Europene fata de discursul „hawkish” din prima jumatate a anului si, in ciuda obiectiilor ridicate de presedintele Trichet, reactivarea programului de cumparari de bonduri guvernamentale este usor asimilabila unei relaxari monetare cantitative in zona euro. Asa cum anticipam inca din debutul anului, Banca Angliei nu a fost in niciun moment cu adevarat tentata sa normalizeze conditiile monetare, si foarte probabil institutia va anunta o suplimentare cu cel putin 50 miliarde lire sterline a cumpararilor de bonduri guvernamentale („QE2” in varianta britanica) chiar la urmatoarea sedinta din 5 – 6 octombrie. Banca centrala a Regatului Unit a inceput deja o campanie de pregatire a publicului in acest sens, notati aprecierile facute recent de Adam Posen, Martin Weale si Charles Bean (vice-guvernator) fara ca acestea sa se confrunte cel putin deocamdata cu obiectii din partea guvernatorului Mervyn King, de altfel exponentul nucleului „dovish” in interiorul Comitetului de Politica Monetara.
Exista sincronizare informala la nivelul bancilor centrale majore, si chiar mai mult, coordonare formala asa cum am vazut joi cand Banca Centrala Europeana a anuntat ca va redeschide liniile de lichiditate in dolar american cu scadenta la trei luni. Nu acelasi lucru se poate spune despre autoritatile monetare din economiile emergente.
La sfarsitul anului trecut Turcia a pornit un experiment monetar dual prin care dobanda cheie era taiata la un minim record (pentru a descuraja intrarile de capital speculativ care finanteaza aproape jumatate din deficitul de cont curent) iar rata rezervelor bancare era majorata (pentru a intrerupe cresterea parabolica a creditarii). Dar pentru o buna perioada de timp Turcia a fost exceptia.
Regula intr-o lume emergenta preocupata tot mai mult de riscul unei inflatii explozive a constat in restrictionari monetare graduale si previzibile.
In debutul anului Indonezia si Filipine au incercat sa se sustraga de la regula, si au fost prompt amendate de investitori via deprecieri considerabile ale cotatiilor actiunilor, bondurilor si valutelor locale. Autoritatile monetare din cele doua economii asiatice au cedat rapid, debutand in propriile cicluri de normalizare a dobanzilor. Rusia nu a asteptat votul negativ al investitorilor, si la randul sau a inceput sa normalizeze dobanzile in februarie si sa permita rublei un spatiu mai generos de apreciere.
Acum insa, prinse intre ciocanul riscurilor economice si nicovala unei inflatii generate tot mai mult de evolutii structurale, economiile emergente interpreteaza partituri diferite. Turcia continua experimentul monetar dual si banca centrala 1) refuza sa accepte ideea supraincalzirii economiei locale, 2) desconsidera riscurile inflationiste atat la nivel local cat si la scara globala, 3) doreste in mod explicit o depreciere suplimentara a propriei monede. Dar Brazilia a inceput sa rimeze cu Turcia cand pe 31 august Copom a taiat rata cheie Selic cu 50 puncte procentuale de baza la 12% fara sa astepte o ajustare ordonata apriori a asteptarilor (banca centrala majorase de cinci ori rata cheie in acest an inclusiv in iulie) si actiunea pare mai degraba debutul unui proces decat un eveniment izolat. Pe parcursul ultimelor zile semnale „dovish” au mai fost transmise de Indonezia, Mexic si Rusia.
In schimb, autoritatile de la Beijing semnalizeaza ca lupta contra inflatiei via o politica monetara „prudenta” continua sa fie prioritatea. Iar comunicatul care a insotit vineri o noua majorare a dobanzii cheie in India a surprins printr-un ton agresiv „hawkish”.
Predictibilitatea politicilor monetare este esentiala pentru speculatiile „carry trade”. Acum aceasta predictibilitate este compromisa in mod sever. Investitorii se vor intreba: va fi Brazilia nevoita sa capoteze curand si sa urmeze directia Indiei, sau dimpotriva India va fi cea care va ceda urmand sa taie agresiv dobanzile?
Apoi, relaxari monetare ad-hoc intr-o serie de economii emergente reduc oricum apetitul pentru speculatii „carry trade” favorabile pietelor de capital corespondente (actiuni, bonduri, valute) pe filiera perceptiei ca diferentialul pozitiv de randamente in raport cu pietele economiilor dezvoltate se va reduce. Dar pietele economiilor emergente care continua sa restrictioneze conditiile monetare ar putea fi amendate la randul lor daca investitorii cred ca dobanzi mai mari vor frana cresterea economica intr-un moment in care perspectivele macro in lumea dezvoltata se deterioreaza sever.
Exista in prezent o dislocare remarcabila a perceptiilor privind randamentele si aceasta dislocare va conduce la o performanta mai buna a pietelor dezvoltate in raport cu cele emergente (actiuni, bonduri, valute). In legatura cu aceasta idee centrala urmaresc deja doua directii 1) o performanta mai modesta a bondurilor guvernamentale apartinand economiilor emergente denominate in monede locale in raport cu bondurile guvernamentale americane cu scadente pe termen lung, 2) deprecieri ale realului brazilian si lirei turcesti in fata dolarului american. Aditional, voi incepe sa testez posibilitatea unor deprecieri accelerate ale cotatiilor bursei de actiuni din India precum si ale rupiei indiene, rupiei indoneziene si wonului sud-coreean in fata dolarului american.
Vreau sa completez pariul pro-dolar american urmarind totodata aprecieri in fata forintului unguresc si zlotului polonez. Voi nota maine considerentele.
Mihai Nichisoiu
Analist piete internationale
Tradeville S.A.
SSIF Tradeville SA nu face consultanta de investitii si nici recomandari de investitii. Rapoartele prezentate de societate reprezinta simple materiale informative care prezinta in mod obiectiv date despre piete financiare, emitenti si sectoare de activitate. Societatea noastra nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza acestor Rapoarte.
SSIF Tradeville SA nu are interese proprii, de nicio natura, inclusiv financiara si nici nu se afla (societatea, persoanele relevante din cadrul societatii sau orice persoane implicate cu acestea) in situatii de conflict de interese cu emitentii la care se refera Rapoartele. SSIF Tradeville SA a elaborat si implementat in cadrul societatii o Procedura interna pentru evitarea si gestionarea conflictelor de interese; in situatia in care conflictele de interese nu pot fi evitate, acestea vor fi aduse la cunostinta publicului cel tarziu la data furnizarii Rapoartelor. Datele utilizate pentru redactarea Rapoartelor au fost obtinute din surse considerate a fi de incredere, insa nu avem nicio garantie privind corectitudinea acestora.
Investitia in instrumente financiare presupune riscuri specifice incluzand fara ca enumerarea sa fie limitativa, fluctuatia preturilor pietei, incertitudinea dividendelor, a randamentelor si/sau a profiturilor, fluctuatia cursului de schimb. Performantele trecute nu reprezinta garantii ale performantelor viitoare ale instrumentelor financiare.
S.S.I.F. Tradeville S.A., B-ul. Unirii 19, bl. 4B, Bucuresti, Romania tel: (021) 336 93 25, fax: (021) 336 92 33; Autorizata prin Decizia CNVM nr. 398/15.02.2005
.
